Acneea este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale pielii, afectând atât adolescenții, cât și adulții. Mult timp, strategiile de îngrijire s-au concentrat aproape exclusiv pe reducerea excesului de sebum și combaterea microorganismelor implicate în apariția leziunilor acneice. Cercetările recente arată însă că sănătatea pielii depinde de un ecosistem mult mai complex: microbiomul cutanat.
Ce este microbiomul pielii?
Pielea găzduiește miliarde de microorganisme – bacterii, fungi și alte microorganisme – care formează microbiomul cutanat. În condiții normale, acestea coexistă într-un echilibru delicat și contribuie la:
-
protecția împotriva microorganismelor nedorite;
-
menținerea integrității barierei cutanate;
-
reglarea proceselor inflamatorii;
-
susținerea hidratării pielii;
-
producerea unor compuși cu rol antioxidant.
Un microbiom echilibrat reprezintă una dintre cele mai importante linii naturale de apărare ale pielii.
Legătura dintre microbiom și acnee
În pielea predispusă la acnee, anumite microorganisme, în special Cutibacterium acnes (fostă Propionibacterium acnes), pot contribui la apariția inflamației și a leziunilor acneice.
Totuși, problema nu este reprezentată doar de prezența acestor bacterii, ci și de dezechilibrul general al microbiomului. Atunci când diversitatea microorganismelor benefice scade, speciile asociate cu acneea pot prolifera mai ușor și pot favoriza procese inflamatorii persistente.
Mai mult, unele produse de curățare agresive sau tratamente antiacneice pot reduce atât microorganismele problematice, cât și populațiile benefice care protejează pielea.
Ce sunt prebioticele?
Prebioticele sunt ingrediente care servesc drept sursă de hrană pentru microorganismele benefice ale microbiomului.
Spre deosebire de ingredientele antimicrobiene cu acțiune nespecifică, prebioticele nu urmăresc eliminarea tuturor microorganismelor, ci susțin dezvoltarea selectivă a celor benefice. Astfel, ele contribuie la restabilirea echilibrului microbiomului și la menținerea unui mediu cutanat sănătos.
Cum acționează prebioticele pe pielea predispusă la acnee?
Prebioticele pe bază de inulină și fructooligozaharide (FOS) pot contribui la susținerea microbiomului cutanat și la refacerea echilibrului microbian după expunerea la factori care perturbă ecosistemul natural al pielii.
Inulina reprezintă o sursă nutritivă pentru anumite microorganisme benefice care produc enzime capabile să o metabolizeze. În urma acestui proces sunt generați compuși care susțin și dezvoltarea altor microorganisme benefice, contribuind la stabilizarea întregii comunități microbiene de la suprafața pielii.
Prin susținerea microorganismelor favorabile, prebioticele pot ajuta la menținerea homeostaziei microbiomului și la limitarea dezechilibrelor asociate pielii cu tendință acneică.
Ce arată studiile?
În cadrul unor studii clinice, cercetătorii au evaluat efectele unui produs de curățare facială asupra microbiomului cutanat la două ore după utilizare. Obiectivul a fost de a analiza impactul produsului de curățare atât asupra microorganismelor asociate cu acneea, cât și asupra microbiotei protectoare a pielii.
Rezultatele au arătat că utilizarea produsului de curățare fără prebiotice nu a redus populația de Cutibacterium acnes și a determinat o scădere cu aproximativ 61% a microbiotei protectoare.
În schimb, atunci când formula a fost îmbogățită cu prebiotice pe bază de inulină, s-au observat următoarele efecte la două ore după utilizare:
-
reducerea populației de Cutibacterium acnes cu aproximativ 31%;
-
menținerea sub control a dezvoltării excesive a Staphylococcus epidermidis;
-
îmbunătățirea microbiotei protectoare cu aproximativ 55% comparativ cu produsul de curățare utilizat singur.
Într-un studiu similar realizat cu prebiotice pe bază de fructooligozaharide (FOS), s-au observat:
-
reducerea populației de Cutibacterium acnes cu aproximativ 22%;
-
reducerea populației de Staphylococcus epidermidis cu aproximativ 25%;
-
îmbunătățirea microbiotei protectoare cu aproximativ 42% comparativ cu produsul de curățare fără prebiotice.
Aceste rezultate sugerează că prebioticele pot contribui la refacerea mai rapidă a microbiomului protector după curățarea pielii și pot limita condițiile favorabile dezvoltării microorganismelor asociate cu acneea. Prin susținerea microorganismelor benefice, acestea contribuie la menținerea echilibrului microbiomului și la protejarea funcției naturale de apărare a pielii.
O nouă abordare în îngrijirea pielii acneice
În prezent, strategiile moderne de îngrijire a pielii cu tendință acneică urmăresc nu doar controlul excesului de sebum și al inflamației, ci și menținerea unui microbiom echilibrat.
Integrarea ingredientelor prebiotice în produsele de îngrijire poate reprezenta o metodă complementară de susținere a sănătății pielii, contribuind la refacerea microbiomului și la menținerea funcției naturale de protecție.
Concluzie
Acneea nu este doar o problemă legată de excesul de sebum sau de prezența unor bacterii specifice. Echilibrul microbiomului cutanat joacă un rol esențial în menținerea sănătății pielii și în limitarea proceselor inflamatorii.
Prebioticele, precum inulina și fructooligozaharidele, reprezintă ingrediente cu potențial interesant pentru susținerea microorganismelor benefice și menținerea echilibrului microbiomului. Prin protejarea ecosistemului natural al pielii, acestea completează abordările moderne de îngrijire a tenului cu tendință acneică și contribuie la menținerea unei bariere cutanate sănătoase.
Bibliografie
-
Ultra Chemical Inc. Microbiota Protectant Against Acne Microorganisms – Technical Bulletin. Studies on Inulin-Based Prebiotics and Skin Microbiota Recovery After Facial Cleansing. Technical Data Sheet. USA.
-
Byrd AL, Belkaid Y, Segre JA. The Human Skin Microbiome. Nature Reviews Microbiology. 2018;16(3):143–155. doi:10.1038/nrmicro.2017.157
-
Dréno B, Martin R, Moyal D, Henley JB, Khammari A, Seité S. Skin Microbiome and Acne Vulgaris: Staphylococcus, Cutibacterium and Beyond. Journal of Clinical Medicine. 2018;7(12):550. doi:10.3390/jcm7120550
-
Dréno B, Araviiskaia E, Berardesca E, et al. Microbiome in Healthy Skin, Update for Dermatologists. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology. 2016;30(12):2038–2047. doi:10.1111/jdv.13965
-
Knackstedt R, Knackstedt T, Gatherwright J. The Role of Topical Probiotics on Skin Conditions: A Systematic Review of Animal and Human Studies and Implications for Future Therapies. American Journal of Clinical Dermatology. 2020;21(1):139–147. doi:10.1007/s40257-019-00479-4
-
Al-Ghazzewi FH, Tester RF. Impact of Prebiotics and Probiotics on Skin Health. Beneficial Microbes. 2014;5(2):99–107. doi:10.3920/BM2013.0040